Cea de-a V-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR)

Contribuie cu ideea ta!

Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități

Cea de-a cincea ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS), se va desfășura în perioada 9-12 septembrie 2026 la Facultatea de Istorie a Universității din București.

Tema principală a CNIR 2026 – Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități – invită participanții la o reflecție critică asupra transformărilor profunde care au un impact asupra practicilor de cercetare și de transmitere a cunoașterii istorice, implicit prin raportare la surse și lectură. Într-un context global marcat de un declin accentuat al lecturii, al cărui efecte sunt tot mai vizibile în societate, această reflecție devine cu atât mai necesară. În acest context, dictonul ciceronian „Historia magistra vitae” este reperul care va călăuzi dezbaterile aceste ediții.

CNIR 2026 reprezintă un bun prilej de a reafirma rolul formativ și orientativ al istoriei. Aceasta nu trebuie înțeleasă ca un furnizor de soluții imediate, pripite, sau de răspunsuri prestabilite, ci ca un exercițiu al gândirii critice.
Cunoașterea istorică este capabilă să ofere repere adecvate pentru interpretarea prezentului și pentru o mai bună înțelegere a viitorului.

Totodată, într-o epocă marcată de accelerare tehnologică și de proliferarea inteligenței artificiale, fără a mai aminti decât în treacăt transformările profunde ale modului în care cunoașterea este produsă, răspândit și receptată, istoricii sunt invitați să își regândească/actualizeze, atât instrumentarul metodologic, cât și mizele epistemice.

Edițiile anterioare ale Congresului au evidențiat o diversificare a cercetării istorice din România și Republica Moldova. Producția științifică de pe ambele maluri ale Prutului s-a îmbunătățit sub toate aspectele, atât cantitativ, cât și calitativ. Operele istoricilor române sunt tot mai adesea publicate în limbi de circulație internațională, reușind să fie diseminate în medii universitare și de cercetare recunoscute în plan internațional.

Comunitatea dezvoltată în cadrul edițiilor anterioare a contribuit și la coordonarea unor poziții comune între marile centre universitare cu privire la apărarea numărului de ore de istorie în programa școlară.

Recunoașterea pluralismului abordărilor istoriografice

Continuăm tradiția congreselor desfășurate la Cluj-Napoca, Iași, Alba Iulia și Chișinău/Suceava cu speranța că propunerile de sesiuni vor acoperi atât tradițiile istoriografice dezvoltate în timp în institutele de cercetare și centrele universitare din România și Republica Moldova, cât și noi paradigme ale cercetării istorice, cu accent pe oportunitățile deschise de noile tehnologii, precum accesul extins la surse, noi forme de analiză cantitativă și calitativă sau dezvoltarea istoriei digitale.

Recunoașterea pluralismului abordărilor istoriografice se înscrie într-un demers axat pe incluzivitate, prin care organizatorii acestui congres doresc să extindă aria de cuprindere a comunității profesionale a cercetătorilor preocupați de studiul istoriei. În acest spirit, invitația de participare este adresată și specialiștilor din domenii conexe istoriei, precum relațiile internaționale, științele politice, sociologia, studiile literare etc. În vederea menținerii unui standard calitativ ridicat, vor fi acceptate spre prezentare doar contribuții ale deținătorilor titlului de doctor sau ale studenților-doctoranzi.

Lucrările CNIR 2026 vor cuprinde conferințe plenare, paneluri tematice, mese rotunde, prezentări de postere, o expoziție și lansări de carte.

Informații

Cadre tematice
  • Cunoașterea istorică și noile instrumente informatice
  • De la arhivă la cloud: digitizarea documentelor și a arhivelor
  • Editarea critică a izvoarelor istorice și bazele de date digitale
  • Istoricii profesioniști și discursurile publice despre istorie
  • Statutul profesorilor de istorie în societatea românească
  • Educația istorică, în contextul noilor programe școlare
  • Istoria locală în raport cu istoria națională, istoria Europei și istoria globală
  • Istorie locală și memorie comunitară
  • Marea Neagră și Dunărea maritimă în epoca antică
  • Economie și societate în provinciile daco-moesice
  • Rolul arheologiei în cercetările istorice
  • Patrimoniu, arhive și monumente: (re)descoperiri și (re)integrări
  • Memorie, locuri, spații și generații
  • Europa Centrală și Marea Neagră în Evul Mediu și epoca modernă;
  • Mediterana Orientală în epoca otomană (sec. XV-XIX);
  • Cartografia între local și global;
  • Istoricii și noile teritorii ale cunoașterii istorice
  • Microistoria și noile forme ale biografiilor istorice
  • Gen, emoție și corporalitate în spațiul românesc
  • Ruralitatea românească, între evoluții autocentrate și șocuri externe
  • Evoluții și transformări ale mediului urban
  • Limbă, spațiu și identitate
  • Mediul înconjurător, resurse și poluare
  • Perspective istorice asupra migrației: procese colective, opțiuni individuale și mecanisme de integrare/segregare
  • Istoria copilăriei și a tinereții
  • Politici ale corpului: natalitate, demografie, eugenie, sport
  • Învățământ, cunoaștere și societate: instituții, practici și inegalități
  • Istoria statului/statelor vs. istoria societăților
  • Diversitate vs. uniformitate/unanimitate în societățile istorice
  • Istoria minorităților (maghiari, sași, evrei, armeni, romi, turci, tătari etc.)
  • Scris, carte, tipar: corpusuri, metode, probleme
  • Istoria vieții religioase: diversitate confesională și devoțională
  • Istoria presei și a corespondenților de presă
  • Băncile și dezvoltarea culturii naționale
  • Istoria economică și socială a spațiului românesc: muncă, inegalități, mobilitate
  • Războiul în istoria românilor. Evoluții instituționale și transformări sociale
  • Modernizarea societății românești în lungul secol XIX
  • Stat, administrație și guvernanță (sex. XIX-XX)
  • Totalitarismele secolului XX: fațetele represiunii, mecanisme de adaptare, forme de contestare
  • Dinamica formelor de prezentare publică a cunoașterii istorice în anii 2000-2025
  • Popularizarea istoriei: presă culturală și publicații pentru marele public
  • Tehnologie, modernitate și schimbări sociale
  • Viață cotidiană, familie și practici sociale
  • Consum, alimentație și nivel de trai
  • Istoriografia la întâlnirea cu celelalte științe sociale și umaniste
  • Istoricii români și studiul proceselor istorice transnaționale
Paneluri

Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de paneluri (secțiuni tematice) este 20 aprilie 2026. Propunerile de paneluri se vor înscrie prin înregistrarea pe platforma congresului (https://cnir2026.com/) și vor include: titlul panelului propus, scurtă prezentare a panelului (200-300 cuvinte), organizatorul sau organizatorii sesiunii (max. 2) și propunerea numelor participanților (moderator panel și autori comunicări; se poate opta și pentru includerea unui discussant/raportor al panelului). Panelurile vor putea fi simple (cu maximum 4 comunicări), care vor dura 100 minute, și paneluri duble (maximum 8 comunicări), care vor avea alocate două segmente de timp de 100 minute fiecare. Propunerile de paneluri acceptate se vor publica pe https://cnir2026.com/ de către Comitetul Științific până la data de 27 aprilie 2026.

Mese Rotunde

Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de mese rotunde este 20 aprilie 2026. Propunerile de mese rotunde se vor înscrie prin înregistrarea pe platforma congresului (https://cnir2026.com/) și vor include: titlul mesei rotunde propuse, scurtă prezentare a mesei rotunde (200-300 cuvinte), organizatorul sau organizatorii mesei rotunde (max. 2). Mesele rotunde vor avea formatul unor discuții libere în jurul temei propuse la care vor lua parte, în afara moderatorului/moderatorilor, 4 sau 5 oratori invitați și nu vor dura mai mult de 100 minute. Propunerile de mese rotunde acceptate se vor publica pe https://cnir2026.com/ până la data de 27 aprilie 2026.

Generale

Un participant poate propune în calitate de organizator un singur panel și o singură masă rotundă.

În perioada 28 aprilie – 25 mai 2026 participanții propuși de către coordonatori în paneluri se vor înregistra pe platformă și își vor încărca titlul și rezumatul comunicării.

De asemenea, în perioada 27 aprilie – 20 mai 2026 cei care vor dori să se înscrie individual o pot face prin înregistrarea pe platforma congresului (https://cnir2026.com/), încărcând titlul și rezumatul comunicării. Propunerile de comunicări care pot fi subsumate unor paneluri tematice propuse vor fi incluse în respectivele secțiuni cu acceptul autorului comunicării, al organizatorului/organizatorilor panelului și în limita posibilităților cronologice. În program, un participant nu poate înscrie decât cel mult o comunicare individuală și una în colaborare sau ca participant la o masă rotundă.

Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de postere, destinate doctoranzilor și membrilor proiectelor de tip PD și TE, în format A1 sau A0, este 30 iunie 2026. O persoană poate înainta o singură propunere de poster. Pentru înscriere este necesară trimiterea unui rezumat de 300 de cuvinte la adresa cnir@istorie.unibuc.ro.

Limbă

Limba oficială a Congresului este limba română. Unele paneluri și mese rotunde se pot desfășura și în limbile engleză sau franceză.

Taxă

Taxă de participare: 600 lei (incluzând materialele congresului, mesele de prânz și pauzele de cafea din timpul congresului, precum și 3 cine). Pentru participanții care o vor plăti până în 20 iunie, taxa de participare va fi de 500 de lei. Taxa redusă pentru doctoranzi: 400 lei (condiționată de încărcarea pe platformă a unei adeverințe oficiale atestând statutul de student-doctorand).

Cazare

Informații despre ofertele de cazare vor fi anunțate în perioada următoare. Costurile de transport nu sunt incluse în taxa de participare. De asemenea, toți cei care vor participa la congres și vor propune comunicări, fie îndividual fie în co-autorat, vor plăti taxa de participare până cel târziu pe 31 iulie.

Burse

Universitatea din București acordă 30 burse adresate participanților sub 30 de ani (născuți după data de 1 septembrie 1996) precum și participanților din Republica Moldova, burse care acoperă scutirea de taxă, cazarea gratuită în cameră dublă și celelalte facilități acordate participanților care achită taxa de participare). Pentru înscriere este necesară trimiterea până la data de 20 mai a unui rezumat de 300 de cuvinte, a unei scrisori de intenție, a unui scurt CV academic și a unei copii după actul de identitate la adresa cnir@istorie.unibuc.ro. Rezultatele selecției pentru aceste burse vor fi anunțate până pe 31 mai 2026.

Prezentare generală

Acest site folosește cookie-uri pentru a vă putea oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile de tip cookie sunt stocate în browserul dumneavoastră și îndeplinesc funcții precum recunoașterea vizitei dumneavoastră atunci când reveniți pe site-ul nostru sau ajutarea echipei noastre să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le considerați cele mai interesante și utile.