Organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, afiliat la International Committee of Historical Sciences (ICHS), se va desfășura în perioada 9-12 septembrie 2026 la Facultatea de Istorie a Universității din București.
AL CINCILEA CONGRES NAȚIONAL AL ISTORICILOR ROMÂNI
Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități
9 - 12 Septembrie 2026, București
Start înscrieri
[...] Februarie
Start înscrieri
[...] Februarie
Start înscrieri
[...] Februarie
Start înscrieri
[...] Februarie
Cea de-a V-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR)
Tema principală a CNIR 2026 – Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități invită participanții la o reflecție critică asupra transformărilor profunde care au un impact asupra practicilor de cercetare și de transmitere a cunoașterii istorice, implicit prin raportare la surse și lectură. Într-un context global marcat de un declin accentuat al lecturii, al cărui efecte sunt tot mai vizibile în societate, această reflecție devine cu atât mai necesară. În acest context, dictonul ciceronian „Historia magistra vitae” este reperul care va călăuzi dezbaterile aceste ediții.
„Historia magistra vitae”
CNIR 2026 reprezintă un bun prilej de a reafirma rolul formativ și orientativ al istoriei. Aceasta nu trebuie înțeleasă ca un furnizor de soluții imediate, pripite, sau de răspunsuri prestabilite, ci ca un exercițiu al gândirii critice.
Cunoașterea istorică este capabilă să ofere repere adecvate pentru interpretarea prezentului și pentru o mai bună înțelegere a viitorului. Totodată, într-o epocă marcată de accelerare tehnologică și de proliferarea inteligenței artificiale, fără a mai aminti decât în treacăt transformările profunde ale modului în care cunoașterea este produsă, răspândit și receptată, istoricii sunt invitați să își regândească/actualizeze, atât instrumentarul metodologic, cât și mizele epistemice.
Diversificarea cercetării istorice din România și Republica Moldova.
Producția științifică de pe ambele maluri ale Prutului s-a îmbunătățit sub toate aspectele, atât cantitativ, cât și calitativ. Operele istoricilor române sunt tot mai adesea publicate în limbi de circulație internațională, reușind să fie diseminate în medii universitare și de cercetare recunoscute în plan internațional. Comunitatea dezvoltată în cadrul edițiilor anterioare a contribuit și la coordonarea unor poziții comune între marile centre universitare cu privire la apărarea numărului de ore de istorie în programa școlară.
- tradițiile istoriografice dezvoltate în timp în institutele de cercetare și centrele universitare din România și Republica Moldova
- noi paradigme ale cercetării istorice, cu accent pe oportunitățile deschise de noile tehnologii
- noi forme de analiză cantitativă și calitativă
- dezvoltarea istoriei digitale
