Lucrări Acceptate

Contribuie cu ideea ta!

Lista cu propunerile de panel acceptate în cadrul CNIR 2026

TitluPropunător(i)Instituție
Alegeri, constrângeri și rupturi: România în tranziția 1944−1948Ștefan BosomituInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Avataruruile cunoașterii: istoricul și arhivele în România postcomunistăCornel SigmireanInstitutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai" din Târgu Mureș al Academiei Române
Bănățeni victime ale regimului comunistDaniel AlicInstitutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu" al Academiei Române, Filiala Timișoara
Dumitru TomoniSocietatea de Științe Istorice din România
Biblioteca istoricului – istoricul în bibliotecă: o dimensiune esențială a activității istoriograficeFlorentina NițuUniversitatea din București
Bucovina în epocile habsburgică și posthabsburgică: între stabilitate și transformare. Reevaluări istoriograficeȘtefan PuriciUniversitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava
Cercetarea umanistă în secolul XX: personalități, instituții și dinamici epistemiceIoana ApostolInstitutul de Istoria Artei „George Oprescu" al Academiei Române
De la arhivă la cloud: digitizarea documentului de arhivăȘerban MarinArhivele Naționale ale României
Dobrogea multietnică și multiconfesională în secolele XIX–XXConstantin ArdeleanuInstitutul de Studii Sud-Est Europene / Colegiul Noua Europă, București
Economie și societate în provinciile daco-moesiceLucrețiu Mihăilescu-BîrlibaUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași
Economie și societate în Țările Române: comerț, negustori, patrimoniu familial în secolele XVI–XVIIICristian LucaUniversitatea „Dunărea de Jos" din Galați
Educarea tineretului în România comunistă. Între cadrul instituționalizat și practicile informaleCristian DumitrescuInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Educație, mobilitate socială și apartenență etnică în secolele XIX–XX: registre școlare și seturi de date ca instrumente de analiză istoricăAna Victoria SimaUniversitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Forța de muncă și profesiile industriale în România: definiții, caracteristici și clasificări (sec. 19−20)Valentin MaierUniversitatea din București
Germanii din România în sec. XIX–XX, între identitate etnică și integrare naționalăIoana FloreaInstitutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române
Imperium et Barbaricum. Importuri Romane și influența imperială dincolo de Limes-ul Dunărean și Dacic.Alexander RubelInstitutul de Arheologie din Iași al Academiei Române
Între cravată roșie și blue jeans: tineret, ideologie și agency în România comunistăCristian DumitrescuInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Istoria economică a spațiului românesc (secolele XVIII–XX): noi teme, metodologii și abordări istoriograficeIosif Marin BalogInstitutul de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române
Istoriografia militară: evoluții, realizări și provocări la începutul secolului al XXI-leaManuel StănescuInstitutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București
Izvoare românești în arhive străine (sec. XV–XVIII)Petronel ZahariucInstitutul de Istorie „A.D. Xenopol" din Iași al Academiei Române
Marea Neagră și Dunărea de Jos – istorie, geopolitică și patrimoniu. Starea actuală a chestiunilor și perspectivele cercetării în era digitală și a inteligenței artificialeRaluca IosipescuInstitutul Național al Patrimoniului
Marea Neagră și Dunărea maritimă. Istorie și geopoliticăArthur-Viorel TulușUniversitatea „Dunărea de Jos" din Galați
Memoria victimelor regimului totalitar-comunist: spații, generații și politici ale memorieiVirgiliu BîrdeanuInstitutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova
Modernizare, identitate și reziliență în spațiul românesc: între presiunea imperiilor și dinamici culturale (sec. XIX – începutul sec. XX)Gheorghe NegruInstitutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova
Nobilimea românească din Maramureș și Banatul montan. Noi perspective asupra elitei medievale românești din Ungaria și TransilvaniaMarius DiaconescuUniversitatea din București
Orașul pre/post/comunist. Lectura trecutului, navigarea prezentului și literația viitorului prin arte și tehnologiiLaura MesinaUniversitatea din București
Regimul de trecere a Frontierei de Stat în RSR (1970–1989): actori, reglementări, consecințeLuciana JingaInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Relația Stat-Biserică în trecutul românesc recentAdrian Nicolae PetcuConsiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
Zarafi, cămătari, bancheri și bănci moderne în spațiul geografic românesc (secolele XVIII–XXI)Mihai D. DrecinUniversitatea din Oradea
Țările Române și Imperiul Otoman: noi surse și direcții de cercetareRadu DipratuUniversitatea din București

Lista cu propunerile de mese rotunde acceptate în cadrul CNIR 2026

TitluPropunător(i)Instituție
„Cortina de nylon" și permeabilitatea lumii comunisteBogdan PredaInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Arhivistica, de la „slujitoare a Istoriei" la „slujitoare a Informaticii"Șerban MarinArhivele Naționale ale României
Cât de interesați suntem de vecini?Lia ChisacofInstitutul de Studii Sud-Est Europene din București al Academiei Române
Cum curatoriem comunismul?Ștefan BosomituInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
De la supuși la cetățeni: Cum au devenit țăranii cetățeni și s-au integrat în statele-națiune din Europa Centrală și de Sud-Est (1848–1939)Sorin RaduUniversitatea „Lucian Blaga" din Sibiu
Despre tractoare și mâncare în România în timpul socialismului târziu: producție, schimburi și contexte globaleCorina DoboșInstitutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române
Fenomenul colecționismului și istoriciiCarol CăpițăUniversitatea din București
Fotografie și istorieAdrian-Silvian IonescuInstitutul de Istoria Artei „George Oprescu" al Academiei Române
Frontiera ca spațiu de putere: reguli, practici și viață cotidianăLuciana JingaInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
În gestionarea trecutului recent al RomânieiVictor NeumannUniversitatea de Vest din Timișoara
Istoria economică astăzi & mâine – sfidări, înnoiri, relevanțăBogdan MurgescuUniversitatea din București
Istoria între știință și disciplină școlară: patrimoniu local și istorie universalăIoan Bolovan, Sorina Paula Bolovan,Institutul de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Obiectul de patrimoniu ca sursă istorică – proveniență, trasabilitate și memorie retrocedatăDelia BranMuzeul Municipiului București
Patrimoniul universitar între memorie instituțională și dinamici globale: perspective, tensiuni și direcții de acțiuneAndreea Dăncilă IneoanUniversitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Provocări actuale în formarea inițială a profesorilor de istorieLaura CăpițăUniversitatea din București
Viețile paralele ale Antichității. De ce și cum comparăm?Florica MihuțUniversitatea din București

Lista cu propunerile de panel acceptate în cadrul CNIR 2026, deschise spre completare

TitluPropunător(i)Instituție
Abordări critice privind istoria integrării europeneGabriela Biliga-NisipeanuUniversitatea din București
Arhivele fostei Securități între cercetare și valorificareAdrian Nicolae PetcuConsiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
Biserica și viața religioasă în scrisul istoric românesc (secolele XVIII–XXI)Greta MironUniversitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Ce este nou în Orientul anticMădălina Vârtejanu-JoubertInstitutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris
Cultură și diplomație: strategii de reprezentare a României în plan internaționalAnita StereaUniversitatea din București
Introducerea de noi specii în sud-estul Europei în ultimii 200 de ani: mecanisme politico-economice și transformare socio-ecologicăȘtefan DorondelUniversitatea din București
Istorie socială și sociologie istorică: convergențe epistemologice și tensiuni metodologiceBogdan BucurȘcoala Națională de Studii Politice și Administrative
Istorie, memorie și propagandă în spațiul românesc (sec. XX): politici identitare, traume sociale și reziliență la est și la vest de PrutElena NegruInstitutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova
Paralelisme în istoriografia transilvăneană: interpretări divergente ale rolului Bisericii Romano-Catolice în perioada interbelică în paradigma română și cea maghiarăAndrás SzabolcsUniversitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Patrimoniu scris. Carte veche românească și străină (secolele XV–XIX)Cristina Maria Spânu-CîmpianuMuzeul Național al Țăranului Român, București
Patrimoniul cultural-istoric. Noi dimensiuni tematice, epistemologice, metodologice și de interpretareDumitru-Cătălin RogojanuMuzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
Problema Basarabiei în context internațional (sec. XIX–XXI)Gheorghe CojocaruInstitutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova
Procesele de modernizare socio-economică și instituțională în Basarabia și reacționarismul imperial rus (1812−1918)Andrei EmilciucInstitutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova
Serviciul militar în istoria românilor: semnificații istorice și provocări contemporaneTudor Vișan-MiuInstitutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București
Țările Române și Imperiul Otoman: noi surse și direcții de cercetareRadu DipratuUniversitatea din București

Lista cu propunerile de mese rotunde acceptate în cadrul CNIR 2026, deschise spre completare

TitluPropunător(i)Instituție
De la arhivă la biblioteci digitale distribuite – noile infrastructuri ale cunoașterii în era transformării digitaleAdriana NițescuDivizia de Istoria Științei, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, Academia Română
Istoriografia comunismului. După revoluția arhivisticăVirgiliu ȚârăuUniversitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Prezentare generală

Acest site folosește cookie-uri pentru a vă putea oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile de tip cookie sunt stocate în browserul dumneavoastră și îndeplinesc funcții precum recunoașterea vizitei dumneavoastră atunci când reveniți pe site-ul nostru sau ajutarea echipei noastre să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le considerați cele mai interesante și utile.